23-03-2026      Reporter: Emil Ionescu    202 vizualizări

Sănătatea orală a românilor a revenit în prim-plan, marți, 17 martie, în cadrul unei mese rotunde organizate de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR), în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. Sub tema „Acces. Educație. Finanțare. Viitorul stomatologiei în sănătatea publică”, întâlnirea a reunit decidenți, profesioniști, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, într-un dialog care a pus accent pe problemele reale ale sistemului și pe reformele așteptate de ani de zile.

Mesajul central al dezbaterii a fost clar: sănătatea orală nu mai poate fi tratată ca un domeniu secundar, ci trebuie integrată ferm în politicile de sănătate publică. Președintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, a atras atenția asupra unor dezechilibre majore care afectează atât profesia, cât și pacienții. El a subliniat că, în România, peste 95% din activitatea stomatologică se desfășoară în mediul privat, ceea ce generează un model distinct față de alte specialități medicale. În același timp, distribuția teritorială a medicilor stomatologi este profund inegală: în timp ce în unele centre urbane oferta este ridicată, în numeroase comunități rurale sau orașe mici accesul la un cabinet stomatologic rămâne limitat sau chiar inexistent.

În deschiderea discuțiilor, participanții au insistat asupra nevoii de prevenție, considerată esențială pentru schimbarea stării de sănătate orală a populației. Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat că rezultatele programelor de prevenție din ultimii 25 de ani au fost modeste și că este necesară o schimbare de abordare. În opinia sa, dezvoltarea unor pachete de servicii stomatologice, care să completeze actualele mecanisme de asigurare, ar trebui analizată atât de autorități, cât și de asigurătorii privați. La rândul său, președintele FEDCAR, David O’Flynn, a remarcat importanța faptului că, în România, aceeași masă de dialog a reunit profesioniști, pacienți și factori de decizie, apreciind că această deschidere poate deveni un avantaj major în construirea unor soluții eficiente.

Sănătatea orală, tratată ca parte a sănătății publice

Primul panel al dezbaterii a fost dedicat rolului sănătății orale în arhitectura generală a sănătății publice. Asist. univ. dr. Mariana Cărămidă, trezorier CMSR, a prezentat inițiativele derulate de Colegiu pentru populația generală și pentru grupurile vulnerabile, dar și propunerile înaintate autorităților pentru completarea și modificarea hotărârii de guvern privind programele naționale de sănătate. Obiectivele asumate de CMSR vizează dezvoltarea programelor naționale de prevenție, introducerea unor programe dedicate sănătății orale și monitorizarea constantă a stării de sănătate orală la nivelul populației. În cadrul acestui panel au intervenit reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România, ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Organizației Mondiale a Sănătății, ai CNA și ai organizațiilor de pacienți, alături de lideri din structurile profesionale teritoriale și din stomatologia pediatrică.

Mai mulți medici, dar nu neapărat mai mult acces pentru pacienți

În al doilea panel, discuția s-a mutat spre formarea universitară și postuniversitară a medicilor stomatologi și spre nevoia de corelare cu realitățile sistemului. Dr. Florin Lăzărescu a prezentat date care conturează un paradox: numărul medicilor stomatologi a crescut cu 50% în ultimii 10 ani, în timp ce populația României a scăzut cu 4,7%. Cu toate acestea, problema de fond nu este lipsa specialiștilor, ci distribuția lor neuniformă și lipsa unor politici care să reducă dezechilibrele dintre urban și rural. CMSR consideră că principala cauză a stării actuale a sănătății orale este subfinanțarea cronică a serviciilor stomatologice, la care se adaugă lipsa programelor organizate de prevenție. Printre măsurile avute în vedere se numără creșterea bugetului CNAS pentru stomatologie, extinderea serviciilor preventive decontate și introducerea unor stimulente financiare pentru practicarea medicinei dentare în zonele defavorizate.

Bugete aproape epuizate și finanțare mult sub standardele europene

Unul dintre cele mai puternice semnale ale dezbaterii a venit din panelul dedicat organizării și finanțării cabinetelor stomatologice. Vicepreședintele CMSR, dr. Smărăndița Păcuraru, a prezentat date care arată că ponderea alocată stomatologiei în totalul plăților pentru servicii medicale s-a menținut la un nivel extrem de scăzut, între 0,3% și 0,8%, mult sub practicile europene, unde prevenția și tratamentele stomatologice beneficiază de programe dedicate. Mai mult, dacă în 1999 stomatologia primea 2,12% din FNUASS, în prezent acest procent este net inferior. Deși numărul pacienților care au beneficiat de servicii decontate prin CNAS a crescut semnificativ, de la 337.725 în 2023 la 648.890 în 2024, raportarea la populația totală arată că accesul rămâne încă redus. În plus, rata de utilizare a fondurilor CNAS a ajuns la 99,95%, semn că sumele disponibile sunt aproape integral consumate, iar în multe județe plafonul lunar se epuizează în doar câteva zile.

La masa discuțiilor au fost aduse și perspective din administrația publică, din zona finanțărilor europene și din partea asociațiilor de pacienți. Reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai CNAS și ai unor autorități locale au discutat despre sustenabilitatea cabinetelor stomatologice, dar și despre măsurile care ar putea încuraja dezvoltarea serviciilor în localitățile slab acoperite. În mod firesc, accentul a căzut pe ideea că fără finanțare adecvată și fără politici publice coerente, accesul la servicii stomatologice va continua să fie inegal.

Concluzia dezbaterii a fost una fermă: sănătatea orală trebuie să devină o prioritate reală în sistemul de sănătate din România. Educația, prevenția și finanțarea au fost identificate drept cele trei direcții esențiale fără de care nu poate exista o schimbare durabilă. Colegiul Medicilor Stomatologi din România a transmis că va continua dialogul cu autoritățile și partenerii instituționali pentru a transforma aceste teme în măsuri concrete, capabile să aducă serviciile stomatologice mai aproape de oameni și să reducă decalajele care afectează, astăzi, milioane de români.