14-10-2025      Reporter: Emil Ionescu    470 vizualizări

Istoria și semnificația Sfintei Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în secolul al XI-lea, în Epivata (astăzi Selimpaşa, lângă Marea Marmara), fiind crescută în familie credincioasă, apropiată de rugăciune, post și milostenie.

Moaștele sale au fost aduse la Iași în anul 1641, în vremea domniei lui Vasile Lupu, și depuse la Biserica „Trei Ierarhi”.

De atunci, Sfânta Parascheva a devenit unul dintre cei mai iubiți ocrotitori ai Moldovei, iar 14 octombrie — ziua ei de prăznuire — este hramul Catedralei Mitropolitane din Iași.

Cum se desfășoară sărbătoarea în 2025

Pelerinaj și cozi dense

Încă de dimineață, racla cu moaștele Sfintei a fost scoasă din Catedrală și amplasată sub baldachin, în curtea Mitropoliei, pentru ca credincioșii să se poată închina.

La mijlocul zilei, peste 131.000 de pelerini trecuseră deja să se închine, iar alții ~4.500 așteptau la rând, de-o parte și de alta a străzilor din centrul Iașiului, în ploaie și frig.

Numărul total al celor care s-au închinat la moaștele Sfintei Parascheva a depășit 166.000, luând în calcul și moaștele altor sfinți expuse ocazional.

Emoții, rugăciuni, jurăminte

La coadă, oamenii vin cu gândurile și necazurile lor: sănătate, pace, iertare, mângâiere. De la cei în vârstă, care spun că vin de decenii la acest praznic, până la familii tinere și copii, toți își pun speranțele în mijlocirea Sfintei. În ciuda frigului și umezelii, nimeni nu pleacă — “am răbdat”, spun mulți.

Procesiunea „Calea Sfinților” este unul dintre momentele culminante: racla cu moaștele Sfintei este purtată pe străzile din centrul Iașiului, într-un traseu spiritual care leagă locuri sfinte și simbolice din oraș.

Provocări logistice

Organizatorii, împreună cu autoritățile locale și forțele de ordine (poliție, jandarmerie, salvare), au mobilizat un dispozitiv complex pentru siguranța pelerinilor. Ăsta include controlul fluxului, asigurarea traseelor, zone de așteptare, puncte medicale etc.

Totuși, cozile lungi, suprapunerile temporale și condițiile meteo puneau la încercare răbdarea. În părți, îmbulzeala s-a resimțit — credincioșii așteptau ore întregi în șiruri ce se întindeau pe câțiva kilometri.

O scenă socială și spirituală

Sărbătoarea Sf. Parascheva nu e doar un moment religios — ea mobilizează comunități întregi: biserici locale, grupuri parohiale, voluntari, comercianți de obiecte religioase, restaurante și transport. În anii recenți, Iașiul a devenit un oraș al pelerinajului timp de mai multe zile.

De pildă, în zona Mitropoliei și pe traseele spre centrul orașului apar tarabe cu iconițe, cărți, lumânări, iar restaurantele și pensiunile din cartierele de apropiere sunt pline. Interesant, un articol recent relatează cum se produc 60.000 de sarmale special pentru pelerini — o veritabilă „împărăție a sarmalelor” în Iași de hram.

Relevanță și reflecții finale

Sărbătoarea Sf. Parascheva ilustrează cum credința și tradiția continuă să fie forțe vii în societatea românească. Pentru mulți, a veni la Iași astăzi nu e doar un act religios, ci un act de identitate, de comuniune și de speranță.

În mijlocul unei lumi aglomerate, friguroase și adesea alienante, pelerinii vin să-și spună durerea, dorința, recunoștința — într-o coadă ce devine timp opri­torial, dialog cu Dumnezeu și cu ceilalți. Sărbătoarea de azi nu e nimic spectaculos din punct de vedere mediatic — nu e foc de artificii sau concerte electrice — dar e autentică: oamenii, în simplitatea lor, încredințează viața, familia, necazurile, în mâna unei Sfinte ale cărei moaște vorbesc într-un glas vechi: „Nu te teme, eu sunt cu tine.”

Urmărește videoclipul: