19-02-2026      Reporter: Vasile Toader    110 vizualizări

Țara noastră are statut de observator, iar șeful statului a declarat că a luat decizia de a da curs invitației după ce a vorbit cu partea americană despre implicațiile participării, avînd în vedere alte angajamente internaționale la care România este deja parte.

Ședința inaugurală a Consiliului pentru Pace va avea loc azi, la ora 15:40, la Institutul pentru Pace din Washington, D.C., potrivit programului oficial al președintelui Nicușor Dan, anunțat de Administrația Prezidențială.

Din delegaţia şefului statului fac parte consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Marius Lazurca, consilierul prezidenţial pentru politici economice şi sociale, Radu Burnete, şi consilierul de stat din cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, Vlad Ionescu.

Într-un interviu acordat marţi la Radio România Actualităţi, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că „este în interesul României” să participe la Consiliul pentru Pace, în calitate de observator, potrivit Agerpres.

Şeful statului a arătat că organizaţia are o Cartă pe care au semnat-o deja statele care au devenit membre şi în aceasta sunt prevederi care sunt în contradicţie cu angajamente internaţionale pe care România şi le-a luat.

„Membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni, dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic şi atunci evident că suntem oameni serioşi, nu putem semna încălcându-ne obligaţia pe care ne-am asumat-o deja”, a explicat preşedintele.

„Credem că e în interesul României”

Potrivit acestuia, în cursul zilei de joi, la Washington, are loc o primă întâlnire de lucru a acestei organizaţii.

„După ce am primit invitaţia de a participa la această şedinţă, la prima întâlnire, am solicitat alte tipuri de clarificări. (...) După câteva zile de discuţii cu partea americană am stabilit ce înseamnă să fii observator la această reuniune. Credem că e în interesul României să participe în această calitate de observator”, a punctat şeful statului.

Nicuşor Dan a menţionat că la această primă întâlnire se va discuta exclusiv despre Gaza.

Mai mult, el a apreciat că participarea la reuniune va clarifica relaţiile bilaterale.

„Mesajul este, în opinia mea, foarte important. Au existat anumite, cum să le spunem, dubii, neîncredere, poate, după alegerile anulate, din partea administraţiei americane. Cred că prezenţa României, prin preşedintele ei, ajută la a clarifica, odată pentru totdeauna, şi diplomatic şi faţă de cetăţeni care este relaţia adevărată bilaterală între România şi Statele Unite”, a arătat şeful statului.

Preşedintele a mai precizat că, în contextul participării sale la Consiliul pentru Pace, nu sunt planificate întâlniri oficiale, dar este posibil să existe „incidental o discuţie, cumva, de salon aşa, dar pentru moment o discuţie bilaterală cu agendă nu este planificată”.

Cine participă la reuniune

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că peste 20 de ţări vor participa la reuniune, adăugând că statele membre s-au angajat să furnizeze mii de persoane pentru o forţă internaţională de stabilizare în Gaza, scrie Ness.ro, preluând Reuters.

Leavitt a spus că Trump va prezida prima parte a reuniunii de joi, apoi va pleca din Washington pentru o vizită în Georgia.

„Preşedintele are un plan şi o viziune foarte îndrăzneţe şi ambiţioase pentru reconstrucţia şi refacerea Gazei, care sunt în plină desfăşurare datorită Consiliului pentru Pace”, a spus Leavitt.

„Aceasta este o organizaţie legitimă, care are zeci de ţări membre din întreaga lume”, a precizat ea.

În timp ce puterile regionale din Orientul Mijlociu, inclusiv Turcia, Egiptul, Arabia Saudită şi Qatar, precum şi marile ţări emergente, cum ar fi Indonezia, s-au alăturat Consiliului, puterile globale şi aliaţii tradiţionali occidentali ai SUA au fost mai precauţi.

Cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului, a declarat marţi că eforturile de gestionare a situaţiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Papa Leon, primul papă american şi critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului în ianuarie, dar a declinat invitaţia.

Întrebată despre decizia Vaticanului de a nu participa la iniţiativă, Leavitt a calificat această mişcare ca fiind „profund regretabilă”.

Dintre cele cel puţin 60 de ţări invitate, 27 au acceptat până acum invitaţia de a face parte din Consiliu.

Bulgaria, Ungaria, Albania şi Kosovo sunt singurele ţări europene care s-au alăturat Consiliului ca membri.

În ultima lună, Italia, Cipru, Grecia şi România, precum şi Uniunea Europeană, au decis să se alăture reuniunii de la Washington în calitate de observatori, ceea ce înseamnă că nu vor participa la luarea deciziilor. În afară de Cipru şi România, niciuna dintre aceste ţări nu este reprezentantă la reuniunea de joi de la Washington de preşedinte.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, dar o va trimite în locul ei pe Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana.

Potrivit unui purtător de cuvânt, UE are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părţi din statutul consiliului. Multe ţări au respins invitaţia din cauza unor întrebări similare.

Care este agenda primei reuniuni

Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale de joi este un plan de reconstrucţie pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susţinut diplomatic şi înarmat de SUA.

Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”.

De asemenea, este de aşteptat să se afle mai multe detalii despre aşa-numita Forţă Internaţională de Stabilizare, care ar urma să menţină ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administraţiei Trump anunţat anul trecut. Aceasta propunea un armistiţiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas şi înfiinţarea unei structuri de guvernare tehnocrată pentru a administra teritoriile palestiniene în perioada de tranziţie.

Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, luna trecută. Jared Kushner, ginerele lui Trump şi membru executiv, a prezentat, de asemenea, o viziune de reconstrucţie strălucitoare - incluzând staţiuni balneare şi turnuri înalte - pentru Gaza, o prezentare condamnată de grupurile de advocacy palestiniene ca fiind „imperialistă”.

Reconstrucţia teritoriilor palestiniene distruse, devastate de bombardamentele israeliene asupra Gazei şi de demolările şi raidurile din Cisiordania, ar fi o sarcină monumentală în sine, estimată de Naţiunile Unite la aproximativ 70 de miliarde de dolari.