18-02-2026      Reporter: Vasile Toader    63 vizualizări

Premierul a explicat că „lucrurile trebuie corectate” în toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă de 50-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale.

Ilie Bolojan, despre sustenabilitatea sistemului de pensii

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile nu doar din punct de vedere al inechităților, care sunt evidente pentru toți cetățenii și care au generat o stare de nemulțumire justificată și o scădere a încrederii în statul român și în guvernări, ci și din punct de vedere al sustenabilității sistemului nostru de pensii și din punct de vedere al unei economii sănătoase”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a atras atenția că creșterea vârstei de pensionare are legătură și cu susținerea sistemului în sine, pentru că generațiile mai noi nu-i vor putea înlocui pe toți cei care ies din câmpul muncii.

„Dacă nu creștem pentru aceste categorii vârsta de pensionare, vom fi în situația în care în anii următori nu mai e cine să-i înlocuiască pe cei care vor ieși la pensie. Pentru că generațiile noastre de 350.000 - 400.000 de oameni nu pot fi înlocuite de generațiile care vin de 150.000, 200.000, 250.000 de oameni”.

Ce categorii de pensionari speciali vor fi vizați de măsurile de reformă

Premierul a mai declarat că „principiul” stabilit astăzi prin decizia Curții Constituționale va fi implementat și în cazul altor categorii.

„Ne propunem ca în luna martie, așa cum este prevăzut și în proiectul de ordonanță care este legat de reforma în administrație, să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu care a fost stabilit astăzi de CCR”, a afirmat șeful guvernului.

Cu referire la categoriile vizate de astfel de măsuri, Bolojan a afirmat: „E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională. Dar și aici trebuie făcute câteva precizări. Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. Ne gândim la zone de parașutiști, de exemplu, sau de jandarmi care sunt în linia întâi, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți, mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă. Și există situații în care se poate lucra fără niciun fel de probleme până la 65 de ani, în condițiile în care stai în pază, într-un post sau lucrezi într-o zonă de birouri, de exemplu, din oricare minister. Nu văd niciun fel de problemă să se lucreze până la 65 de ani”.

Ce se întâmplă cu militarii din teatrele de operații

Întrebat despre cazul particular al militarilor care au luptat în teatre de operații, dacă aceștia vor putea să beneficieze de o pensionare înainte de vârsta legală, prim-ministrul a venit cu clarificări:

„Sistemele care vor fi create vor fi discutate cu specialiștii din aceste ministere și, în condiții normale, fiecare an care se face în practică în condiții dificile ar trebui să fie bonificat suplimentar.

În rest, celelalte lucruri trebuie reglate. E nevoie de o perioadă tranzitorie, în așa fel încât cei care au vârsta de pensionare să poată beneficia de actualele drepturi pentru a nu avea șocuri în sistem. Dar aceasta este direcția. Este o direcție care se bazează pe echitate, pe o economie care e pusă pe baze sănătoase și pe corectitudine și respect față de cetățeni”.

Măsuri pentru evitarea unui exod din anumite structuri

Prim-ministrul a fost întrebat dacă nu se teme că, până la implementarea acestor legi, va exista un exod masiv din Armată, Ministerul de Interne, șamd.

„La fel ca în sistemul de justiție, unde a fost asigurată perioada de tranziție, mi se pare normal și de bun-simț ca și în aceste sisteme, pentru a nu avea plecări, pentru ca cei care doresc să beneficieze în continuare de drepturile din sistem, de eventualele bonificații suplimentare, să poată să facă acest lucru, e nevoie de o perioadă tranzitorie. Și, așa cum v-am spus, cei care îndeplinesc actualele condiții trebuie să poată beneficia de drepturile prevăzute de legea actuală, în așa fel încât să respectăm, pe de o parte, un principiu juridic, dar nici să nu avem probleme suplimentare legate de plecări masive din sistem”, a explicat Ilie Bolojan.