23-08-2025      Reporter: Emil Ionescu    146 vizualizări

Pe 23 august 1944, România a rupt alianța cu Germania nazistă și s-a alăturat Națiunilor Unite, într-un moment ce a schimbat decisiv frontul de est al Europei. Evenimentul, cunoscut ca Lovitura de stat de la 23 august, a fost inițiat de regele Mihai I, sprijinit de partidele democratice (PNȚ, PNL, PSD și PCR) și de armată, împotriva regimului militar condus de mareșalul Ion Antonescu.

Contextul militar și politic

În vara anului 1944, România se afla într-o situație critică. Armata Roșie declanșase la 20 august Operațiunea Iași–Chișinău, o ofensivă de proporții uriașe care a rupt frontul german și român din Moldova. În doar câteva zile, trupele sovietice au avansat rapid, amenințând Bucureștiul și întreaga structură defensivă a Axei pe teritoriul românesc.

Pe plan politic, România era izolată. Deși Antonescu încercase negocieri secrete cu Aliații occidentali prin Stockholm și Ankara, acestea eșuaseră din cauza condițiilor dure cerute de sovietici: capitulare necondiționată.

Actul regelui Mihai și arestarea lui Antonescu

La 23 august 1944, regele Mihai l-a convocat pe Ion Antonescu la Palatul Regal, cerându-i să încheie imediat armistițiul cu Aliații. Mareșalul a refuzat, iar la ora 16:00 a fost arestat împreună cu vicepremierul Mihai Antonescu. În aceeași seară, regele a rostit la radio celebra Proclamație către țară, prin care anunța încetarea alianței cu Germania și alăturarea României Națiunilor Unite.

Consecințele imediate

Actul de la 23 august 1944 a rămas unul dintre cele mai controversate episoade din istoria României:
• Pentru unii istorici, este o lovitură de stat necesară, care a scos România dintr-o alianță perdantă și a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei naziste.
• Pentru alții, a reprezentat o capitulare forțată, prin care România a intrat sub influența directă a Uniunii Sovietice, plătind un preț enorm prin pierderile umane și prin instalarea regimului comunist.

Concluzie

23 august 1944 a fost un moment de cotitură. România a schimbat tabăra într-un moment critic al războiului, iar soldații săi au scris o pagină de istorie cu sacrificiu și curaj. Evenimentul a determinat atât eliberarea nord-vestului Transilvaniei de sub ocupația hortystă, cât și începutul a 45 de ani de dominație sovietică.

Astăzi, la peste opt decenii distanță, ziua de 23 august rămâne un reper al istoriei românești – o zi în care țara și-a jucat destinul între libertate și constrângere, între speranță și sacrificiu.