14-09-2026      Reporter: Alexandru Popa    354 vizualizări

Este o zi cu o încărcătură spirituală aparte, în care bucuria cinstirii Crucii se împletește cu amintirea Patimilor și Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos. Din acest motiv, Biserica a rânduit ca ziua să fie ținută cu post.

O sărbătoare care ne poartă înapoi la Ierusalim

Înălțarea Sfintei Cruci amintește în primul rând de un moment petrecut la Ierusalim, în primele veacuri ale creștinismului.

Potrivit tradiției bisericești, Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a mers în Țara Sfântă pentru a căuta Crucea pe care fusese răstignit Iisus Hristos. Descoperirea lemnului Sfintei Cruci este legată de cercetările făcute la Golgota în vremea împăratului Constantin.

În anul 335, după sfințirea bisericii ridicate la Ierusalim pe locurile legate de Patimile și Învierea Domnului, episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat Sfânta Cruce în fața mulțimii pentru ca oamenii adunați să o poată vedea și cinsti.

De aici provine și numele sărbătorii: „Înălțarea Sfintei Cruci”.

Tradiția consemnează că mulțimea, neputând să se apropie din cauza numărului mare de credincioși, privea Crucea ridicată și răspundea prin rugăciunea:

„Doamne, miluiește!”

Sfânta Cruce, readusă la Ierusalim

Sărbătoarea de la 14 septembrie amintește și un al doilea moment important din istoria creștinismului.

În anul 614, Ierusalimul a fost cucerit de perși, iar printre odoarele luate s-a aflat și lemnul Sfintei Cruci.

După victoriile împăratului bizantin Heraclius, Sfânta Cruce a fost recuperată și readusă cu mare cinste la Ierusalim, fiind din nou înălțată în fața credincioșilor.

Astfel, ziua de 14 septembrie a rămas în calendarul creștin drept una dintre cele mai importante zile dedicate cinstirii Crucii Mântuitorului.

De ce este 14 septembrie zi de post

Deși este un mare praznic, Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de post.

Sensul acestei rânduieli este legat de amintirea Patimilor și a Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce. Credincioșii sunt îndemnați să petreacă această zi cu mai multă rugăciune, cumpătare și reculegere.

Crucea nu reprezintă pentru creștini doar suferința și moartea, ci mai ales Jertfa, biruința asupra morții și speranța Învierii.

Ziua Crucii în tradiția românească

În lumea satului românesc, sărbătoarea de la 14 septembrie este cunoscută și sub numele de „Ziua Crucii”.

Dincolo de semnificația sa religioasă, această dată a devenit în tradiția populară și un reper al începutului de toamnă.

În unele zone ale țării, sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de „Cârstovul Viilor”, fiind asociată cu începutul culesului strugurilor, pregătirea mustului și strângerea roadelor toamnei.

Tot în această perioadă, oamenii obișnuiau să culeagă ultimele plante considerate bune pentru leac și să se pregătească pentru apropierea sezonului rece.

Unele credințe populare vorbesc și despre „închiderea pământului” și retragerea reptilelor pentru iernat. Aceste obiceiuri și credințe fac însă parte din folclorul tradițional românesc și nu din rânduiala religioasă a Bisericii.

O zi pentru liniște, iertare și rugăciune

Dincolo de istorie și tradiții, mesajul zilei de 14 septembrie rămâne unul profund.

Crucea vorbește despre suferință, dar și despre puterea de a o depăși; despre jertfă, dar și despre speranță; despre încercările vieții, dar și despre credința că după întuneric poate veni lumina.

Pentru credincioși, Înălțarea Sfintei Cruci este un prilej de rugăciune, post, împăcare și apropiere de Dumnezeu.

Este și o zi în care gândurile se îndreaptă către cei aflați în suferință, către familie și către cei care au nevoie de ajutor, alinare și încurajare.

„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne”

În această zi sfântă, credincioșii își amintesc cuvintele care însoțesc de veacuri cinstirea Sfintei Cruci:

„Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.”

Fie ca lumina Sfintei Cruci să aducă în casele tuturor pace, sănătate, credință și speranță. Fiți binecuvântați!

Surse de documentare: Calendarul Patriarhiei Române, Basilica.ro, Patriarhia Română și surse de patrimoniu etnografic românesc.

Cotidiene.ro – 14 septembrie 2026