19-01-2026      Reporter: Tudor Dobre    203 vizualizări

La Buzău, însă, gadgeturile care definesc viața de zi cu zi a adolescenților au devenit chiar instrumentele prin care aceștia sunt atrași în muzeu, spune sansanews.ro.

Muzeul Județean Buzău a făcut pasul de la simpla „vizitare”, în care muzeul era un spațiu „de privit” la experiență interactivă, folosind tehnologia nu ca element de decor, ci ca punte între patrimoniu și publicul tânăr. Acum, ghidul clasic poate fi ușor înlocuit cu informațiile obținute la un „scan” distanță a codurilor QR disponibile, începând cu 15 ianuarie, în toate secțiile Muzeului Județean.

„Muzeul Județean Buzău își consolidează în 2025 profilul de „muzeu inteligent”, adică o instituție care folosește tehnologia ca parte din limbajul muzeal: ghidaj, interpretare, interactivitate și educație. Diferența față de digitalizarea „de vitrină” este că Muzeul Județean Buzău integrează tehnologia în expunere și în parcursul vizitatorului, cu soluții adaptate fiecărui tip de patrimoniu”, a explicat Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău.

Coduri QR, vitrine inteligente, ecrane smart și instrumente de ghidaj

În Muzeul de Arheologie, Istorie și Artă Buzău, vizita începe cu telefonul: coduri QR, ghidaj digital și aplicații educative care îi provoacă pe tineri să descopere istoria pas cu pas. Tabletele integrate în expunere (de exemplu în sala Epoca Bronzului) și sistemele audio cu senzori pentru ambient în galeria de artă transformă sălile într-un spațiu dinamic, unde informația nu mai este citită, ci explorată.

„Pentru publicul tânăr, muzeul testează și forme de interactivitate contemporană, inclusiv o consolă de gaming la obiectivul Dumitru Dan”, a adăugat directorul Muzeului Județean.

La Muzeul Chihlimbarului, gadgeturile nu distrag atenția, ci o concentrează. Vitrinele inteligente și blatul LIVE 3D permit apropierea de obiecte, rotirea, analiza și înțelegerea lor, exact așa cum tinerii sunt obișnuiți să interacționeze cu conținutul digital.

„Este o experiență care înlocuiește privitul de la distanță cu explorarea activă”, a punctat Daniel Costache.

În aer liber, la Tabăra Măgura, fiecare lucrare poate fi descoperită printr-un simplu scan.

„Muzeul a instalat coduri QR pentru toate cele 256 de lucrări de artă, un exemplu de bună practică pentru patrimoniul outdoor, unde eticheta clasică e insuficientă”, a subliniat directorul Muzeului Județean Buzău.

Și vizitatorii care ajung la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă” au parte de o experiență inedită. Aici, tabletele integrate susțin expunerile temporare, iar poezia nu mai este doar citită, ci ascultată.

„La Casa Memorială „Vasile Voiculescu” un sistem audio cu senzor redă poeziile, transformând vizita într-o experiență imersivă, cu accent pe componenta emoțională a patrimoniului literar, iar la Centrul Muzeal „I.C. Brătianu”, vizitarea este asistată prin tablete și vitrine cu TV integrate și QR coduri, pentru acces rapid la contexte, documente și explicații”.

„Tehnologia nu înlocuiește patrimoniul. Îl face mai ușor de înțeles”

Miza unui „muzeu inteligent” nu este să adauge ecrane, ci să facă patrimoniul mai accesibil și mai atractiv, precizează directorul Daniel Costache. Practic, cu ajutorul tehnologiei, expozițiile sunt ”traduse” pe limba unei generații obișnuite cu interacțiunea, imaginea și ritmul digital. Rezultatul este un muzeu inteligent care nu mai cere doar atenție, ci o oferă înapoi, sub forma unei experiențe.

„Potrivit raportării pe 2025, muzeul a avut 57.673 de vizitatori la sediile pavilionare proprii , cu +41,86% față de 2024. În același an, instituția a organizat 121 de evenimente/programe la sediile proprii și 33 în spații ale partenerilor, alături de 19 expoziții temporare la sediile muzeului”, se arată în bilanțul instituției.